Africa de Vest – Ep 3 Benin
Benin este o tara interesanta, ce merita descoperita, atat prin prisma palatelor folosite in regatul Dahomey cat si prin prisma naturii, descoperita in Padurea Sacra din Ouidah sau prin surprinzatorul sat Ganvie, supranumit “Venetia Africii”. Ziua de vizita in Benin (ziua 4-a a circuitului) incepe cu o incursiune in Padurea Sacra (pe vremuri, resedinta privata a primului rege al Ouidah-ului), un loc superb cu vegetatie abundenta si o sumedenie de statui reprezentand diverse zeitati din religia Voodoo. Statuile au fost create si montate in Padurea Sacra cu ocazia unei expozitii pe tema religioasa (voodoo).
Turul in Padurea Sacra dureaza aproximativ o ora, timp in care se afla informatii interesante referitoare la diferitele zeitati si puterea supranaturala a acestora. Copacii imensi, cu trunchiuri groase si lianele incolacite printre crengi ofera o umbra binemeritata si o atmosfera stranie, datorita statuetelor innegrite de timp si ploi.
Traseul continua cu vizita Templului Pitonilor unde se pot incerca “senzatii tari”! Cei care doresc pot face poza cu un piton in jurul gatului! Desi senzatia este de frica, iar corpul rece al sarpelui se simte ciudat pe pielea incinsa de soare, amintirile si pozele sunt deosebite. Majoritatea locuitorilor din Ouidah venereaza Pitonul ca zeitate suprema si sunt insemnati la nastere cu taieturi adanci pe fiecare obraz si pe frunte, similar cu semnele distinctive ale serpilor.
Punctul culminant al vizitei din Benin il reprezinta satul Ganvie, supranumit “Venetia Africii” , datorita faptului ca toate casele sunt construite in mijlocul unui lac, pe piloni de lemn sau beton. Plimbarea pana in Ganvie se face cu ajutorul unor barci cu motor, in care incap un maxim de 20 persoane. Plecarea se face dintr-un sat unde este organizata o piata, unde vin majoritatea femeilor din Ganvie pentru comert si aprovizionare. Acestea aduc peste proaspat locuitorilor de pe tarm si cumpara de la acestia legume fructe si alte lucruri care nu se gasesc in satul “de pe lac”.
Din pacate aceste femei sunt total “la mana” locuitorilor de pe tarm. Acestia impun pretul cu care cumpara pestele proaspat (cat mai ieftin, de obicei pretul este derizoriu…) si tot ei impun pretul cu care le vand legumele si fructele (cat mai scump!). Femeile din Ganvie raman in barcile lor, de unde fac comertul si rareori pun piciorul pe mal! De cele mai multe ori nu vand pestele adus si atunci se reped in sat sa il gateasca, fara sa poata cumpara cele necesare….
Traseul pana in Ganvie dureaza aproximativ 30 de minute, viteza de deplasare fiind redusa pentru a nu rasturna barcile precare ale locuitorilor sau a nu accidenta involuntar pescarii care sunt scufundati sub apa pentru a controla navoadele. Viata in Ganvie este destul de simpla si se invarte in jurul pescuitului. Casele sunt construite una langa alta, sunt intre acestea canale navigabile iar in afara satului, fiecare familie are un “lot” de apa, ingradit, unde practica pescuitul. Barbatii se ocupa de cresterea si recoltarea stufului, de popularea cu pesti si de selectia pestelui prins. Femeile sunt cele care iau pestele si il comercializeaza la mal. Modul de comportament al locuitorilor de pe mal fata de ei (destul de rece si in batjocura – in special in relatia comerciala), a facut ca locuitorii din Ganvie sa se comporte ca atare cu vizitatorii. Majoritatea locuitorilor din Ganvie intorc capul sa nu fie pozati, devin irascibili cand fotografiezi sau cand privesti “gura casca”.
Africa de Vest – Ep 3 Benin
Casele lor, cocotate pe piloni, sunt aproape in paragina, gata sa cada, iar putinele magazine au in rafturi putina marfa de vanzare. Cu toate acestea exista 2 “motel-uri” unde putinii turisti se pot caza si 2 “restaurante” unde poti servi masa. Binenteles ca meniul locuitorilor se bazeaza pe peste si ce se mai poate gasi in lac, restul alimentelor si cele necesare traiului zilnic fiind procurate de la mal. Fiecare casa are toaleta, similara cu haznaua noastra dar cocotata pe piloni, iar fecalele cad “la vedere” pe luciul apei. Pe vremuri, apa era adusa cu recipiente mari de la mal, insa in ultimii ani, autoritatile au tras conducte cu apa potabila si au construit (pe piloni, evident) statii unde localnicii pot umple recipientele. Apa nu este gratuita ci se cumpara!
In tot acest peisaj saracacios dar extrem de interesant, se intrevede o speranta! Noua generatie! Inghesuiti in barci, elevii, imbracati cu uniforme impecabile, curate, se duc spre scoala zambind. Copii fac cu schimbul, ture cu barca si preiau si alti vecini in drumul spre scoala iar la intoarcere spre casa. In ziua urmatoare altcineva isi foloseste barca si tot asa. Lasand in urma satul Ganvie, continuam in directia Nord, spre orasul Abomey , orasul celor 12 Regi si capitala Regatului Dahomey. Aici se face un tur al orasului Abomey, unde vizitam Muzeul de Istorie, patrimoniu UNESCO din 1985 si palatele regilor Guezo si Glele.
Cu ajutorul unui ghid local se face turul celor doua palate in aproximativ 2 ore, un tur superb ce ofera o sumedenie de informatii interesante despre istoria regatului Dahomey, a celor 12 regi si a incaperilor vizitate. Dupa o zi obositoare dar fenomenal de interesanta, ajungem la hotel unde servim o binemeritata cina si avem parte de odihna pana in urmatoarea zi, in care ne indreptam spre orasul Sokode (Togo).
