Istanbul…..o metropola incarcata de istorie care poarta amprenta timpului si a generatiilor, o lume controversata si uneori neinteleasa. Odata ce ati ajuns aici gandul va poarta catre sultani, cadane….harem, povesti nemuritoare pentru unii, pentru altii istorie. Pentru a putea intelege mai bine istoria Imperiului Otoman, trebuie sa vizitati una dintre cele mai reprezentative constructii care se gaseste in Istanbul, in cartierul Sultanahmet si anume Palatul Topkapî.
Constructia palatului a inceput in anul 1459 din ordinul Sultanului Mahomed al II-lea, dupa ce acesta a pus capat Imperiului Bizantin, cucerind Constantinopolul in anul 1453 (Istanbulul de azi) si transformandu-l in noua capitala a Imperiului Otoman. Initial constructia a purtat numele de Palatul Nou, pentru a putea fi deosebita de resedinta veche a sultanului, ulterior schimbandu-i numele in Topkapî (Poarta cu Tunuri). Amplasat pe unul dintre dealulrile Istanbulului, intre Marea Marmara si Cornul de Aur, Palatul Topkapî ofera o priveliste impunatoare asupra Stamtorii Bosfor care are o lungime de 31,7km si o latime ce variaza intre 650 si 2800 metri.
Constructia palatului a durat doar 6 ani, acopera o suprafata de aproximativ 700 000mp si este inconjurata de un zid lung de aparare ce are aproximativ 1400 metri. Dupa moartea Sultanului Mahomed al II lea, acesta a devenit resedinta si pentru alti sultani timp de 400 de ani. Unul dintre cei mai importanti sultani care au ales Palatul Topkapî ca resedinta este si Sultanului Suleyman, care intre anii 1520-1566 a fost la conducerea Imperiului Otoman iar in aceasta perioada, Imperiul a cunoscut o puternica ascensiune, devenind chiar una dintre cele mai mari puteri ale lumii. Cu trecerea timpului Palatul Topkapî si-a pierdut din importanta iar Sultalnul Abdul Medjid a preferat sa se mute in Palatul Dolmabahce.
Topkapî nu este doar un palat, in interiorul zidurilor ce-l inconjoara s-a dezvoltat un intreg oras avand patru curti interioare si alte zeci de constructii mai mici printre care era un spital, o moschee, trezoreria si haremul, iar la un moment dat aici traiau peste 4000 de oameni. De-a lungul timpului Topkapî a suferit unele modificari majore din cauza unui incediu ce a distrus o mare parte din palat in anul 1509 si a cutremurului din anul 1665.
Sultanii care au locuit aici, au adus “imbunatatiri” pe care le-au considerat a fi necesare in functie de nevoile si nivelul de dezvoltare a comunitatii in care traiau. Palatul nu este construit intr-un mod unitar deoarece este rodul imaginatiei mai multor generatii care au pus amprenta asupra extinderii palatului, singurul element care ii confera o oarecare unitate este nelipsita faianta cu motive turcesti in albastru turcoaz care se mai numeste si “albastru de Turcia”.
Turistii care trec pragul acestui palat pot vizita cladirile impresionante, construite in stil islamic, multe dintre acestea neavand un design exterior foarte elaborat, spre deosebire de constructiile europene, dar decoratiile interioare sunt de-a dreptul impresionante. O importanta deosebita, turistii o acorda anumitor incaperi din cadrul Palatului Topkapî. Camera Divanul, locul in care mai marii imperiului se adunau impreuna cu marele vizir si uneori chiar cu sultanul si discutau, luau hotarari in probleme ce tineau de politica si administrarea Imperiului Otoman. Sala Armelor, in care se gasesc arme si armuri ce au apartinut sultanilor otomani sau au fost primite in dar de catre acestia precum si arme si armuri ce au apartinut conducatorilor de armate pe care otomanii i-au invins in lupte. Printre trofeele de aici, se gaseste si sabia lui Stefan cel Mare, arma pe care viteazul conducator moldovean a pierdut-o in lupta, dar care e pastrata la loc de cinste nu pentru valoarea ei ci pentru ca a apartinut unui viteaz care a reusit sa ii invinga in batalii de 42 de ori. In prezent acest muzeu adaposteste peste 400 de arme fiind cea mai mare colectie de arme islamice din lume. Trezoreria gazduieste bijuterii si obiecte din aur incrustate cu pietre pretioase si sidef ce au apartinut sultanilor si familiilor acestora. Haremul, poate cea mai controversata constructie din interiorul palatului, era locul in care multi nu aveau acces insemnand ”locul interzis”, concubinele ce erau aduse aici trebuiau sa treaca printr-o cermonie numita ”hamam” pentru a putea deveni una din favoritele sultanului. Ele trebuiau sa stie cum sa se comporte in prezenta acestuia. Haremul era condus de sultana mama iar alaturi de aceasta in harem mai locuiau sotiile sultanului, favoritele acestuia, fii si fiicele lui dar si odaliscele si eunucii, acestia din urma erau gardienii haremului, insarcinati cu protectia femeilor.
Din anul 1924 Palatul Topkapî a fost transformat in muzeu pentru a putea fi accesibil publicului, acesta detinand sute de incaperi si camarute, dar numai cele mai importante sunt deschise pentru a fi vizitate.
Acest palat care cu sute de ani in urma i-a adapostit pe cei care au condus lumea si a insemnat locul in care statele vasale isi aduceau tributul pentru a-si plati libertatea, iata e deschis publicului si nu mai infioara pe nimeni pentru ca nimeni nu mai e amenintat cu taierea capului. Cum treci de imensa poarta, la intrare in prima curte o piatra aparent neinsemnata te intampina si nici nu iti vine sa crezi ca pe ea au pierit atatia oameni si atatea capete incoronate care nu au vrut sa se supuna marelui imperiu.
