Essaouira este un mic oras portuar marocan, aflat la 170 km distanta fata de orasul Marrakesh si 360km distanta fata de Casablanca, avand o panorama superba asupra Oceanului Atlantic. Inca din secolul 6 BC acest loc a fost folosit drept avampost pe drumul spre Capul Verde si Ecuator. Se spune ca locul a fost folosit si de catre navigatorul cartaginez Hannon.
Ca urmare a celui de-al 3 lea razboi Punic, regiunea a trecut in 146 BC sub influenta romana devenind stat clientenar al Romei. Cel mai cunoscut suveran al acestui regat a fost Juba al 2-lea, cel care a favorizat dezvoltarea productiei de alimente conservate prin saramura si productia de purpura. Purpura este o vopsea care se obtine dintr-o scoica Murex, acesta poate fiind o explicatie a denumirii insulelor care se gasesc in largul coastelor orasului: Insulele Purpurare.
In Evul Mediu, marinarii portughezi au denumit orasul Mogador iar evreii aveau un statut special de intermediary intre sultan si puterile straine, obligate sa instaleze in oras in zona Kasbah, case consulare. Ei detineau monopolul vanzarii de grau crestinilor, activitate interzisa musulmanilor.
Zona invecinata orasului Essaouira este caracterizata printr-un teren mai mult golas, fara prea multa verdeata, avand din loc in loc maslini si mici asezari unde oamenii se ocupa cu cresterea animalelor. Din punct de vedere agricol, zona aflata intre Essaouira si Agadir este foarte importanta, aici fiind singurul loc din Maroc unde poate fi cultivat arganul. Arganul este protejat prin lege iar asociatiile care cultiva argan si produc renumitul ulei de argan sau diferite crème pe baza de ulei de argan pot fi zarite la tot pasul in imediata apropiere a orasului.
In vremurile…nu de mult apuse, caprele fermierilor erau toata ziua urcate in copaci si mancau fructele de argan. Semintele erau culese de agricultori iar samburii transformati in ulei de argan cosmetic sau alimentar. Odata cu intrarea zonei in patrimonial UNESCO, urcarea caprelor in copaci este interzisa prin lege astfel incat pe traseu doar cativa marocani profitori au capre legate de ramurile fragile ale copacilor. Turistii sunt innebuniti sa faca poze cu capritele in copac iar proprietarii caprelor percep o taxa pentru fotografiat. Desi imaginea caprelor legate cu guta de ramurile copacilor iti lasa un gust amar, poze se fac cu miile zilnic.
Asociatiile de fermieri care proceseaza arganul au camere unde turistii pot vedea cum se produce uleiul. Mare parte a procesului este facut manual. Doamne asezate pe covoare traditionale sparg samburii scotand semintele care arata ca cea a dovleacului. Pentru a obtine ulei de argan comestibil, aceste seminte se prajesc iar apoi sunt strivite cu ajutorul unor mori din piatra. Prin frecarea a doua pietre semintele se zdrobesc si formeaza o pasta. Aceasta pasta se amesteca manual aproximativ 2 ore pana cand se intareste si formeaza o turta de culoare maro inchis, culoare rezultata in urma oxidarii pastei. Aceste turte se preseaza curgand evident uleiul de argan. Pentru varianta uleiului cosmetic procesul este acelasi, diferenta majora fiind ca semintele rezultate in urma spargerii samburilor nu se prajesc. Aceste asociatii au la vanzare ulei si diferite produse pe baza de ulei de la crème, sapunuri, gel de dus si pana la after shave-uri.
Aproape de intrarea in orasul Essaouira din directia Marrakech exista un punct de belvedere cu o superba panorama asupra orasului si asupra micii insule care se gaseste nu departe de zona portuara. Pe vremuri mica insula gazduia inchisoarea orasului, dar in ziua de astazi, in special in timpul verii turistii au ocazia sa faca scurte croaziere cu barci micute in apropierea insulei sau chiar mici incursiuni pe insula.
Essaouira este impartit, ca de altfel toate orasele din Maroc, in doua parti distincte: Medina – zona veche si Zona Noua a orasului. Fata de alte orase precum Marrakech sau Fes, medina orasului Essaoura este mai mica dar mult mai spatioasa. Denumirea Ess Ouira insemna in traducere “cea bine desenata”…si acest lucru se vede.
Strazile principale ale medinei sunt spatioase si imbogatite din punct de vedere architectural cu arcade. Comerciantii se inghesuie sa isi expuna marfa la tot pasul. Legme, fructe, mirodenii, imbracaminte carne, animale …toate creeaza un amestec de culori si miresme specific Marocului. Plimbarea prin medina este ca o intoarcere in timp. Carnea expusa in soare si atarnata in carlige va duce automat cu gandul la controalele DSV care in Romania se lasau cu amenzi usturatoare, reportaje TV tmultoase si inchiderea automata a “pravaliei”. Capete de oi, vite si camile sunt asezate pyramidal si asteapta cumparatorii. Organe si mate stau atarnate in caldura si imbie marocanii pofticiosi sau turistii care doresc sa incerce astfel de specialitati culinare.
Undeva ascunsa printer stradute se gaseste si fosta piata de sclavi. O curte interioara inconjurata de mici coloane de care sclavii erau legati si ornate de jur imprejur cu balcoane. Pe vremuri, oamenii instariti stateau la balcoale si observau sclavii inainte de a fi cumparati. Zona de pielarie si obiecte traditionale din bronz este bine dezvoltata in medina. In lateralele celor doua artere principale incepe labirintul stradutelor inguste care duc spre zona adiacenta Oceanului Atlantic. Aici se gaseste cartierul portughez. Casele, desi astazi un pic atinse de patina timpului sunt mult mai frumos ornate cu motive geometrice si florale.
Inevitabil se ajunge in zona Scala, zona portului vechi portughez. Aolo se gaseste o mica fortareata cu turn de observatie si tunuri pozitionate strategic spre largul oceanului.
Valurile mari se sparg in stancile presarate in largul marii facand parca imposibil de cucerit locatia. Iarna fiind, oceanul agitat se spargea in stanci si in zidurile groase de aparare formand o spuma alba incredibil de frumoasa. Peisajul este incantator!
Din Scala se poate ajunge usor prin medina pe langa ocean in zona portului nou si pre piateta principal. Acesta este locul cel mai vanat de catre turisti.
Aici se gasesc pescarii care au format un fel de bursa a pestelui. Diferitele specii de pesti, fructe de mare, crabi, creveti si alte “specimene” sunt scoase la vanzare iar cei prezenti negociaza pretul acestora. Odata achizitionata marfa, exista un loc intr-un mic parculet in imediata apropiere a piatetei unde “gratarangii” iti curate pestele si ti-l servesc.
Locul este mizer, fara toalete, cu apa curenta si o mica chiuveta imbacsita si plina de solzi unde sa te speli, dar pestele, mirodeniile si gustul nu au comparative! Barbuni, Dorada, morena, calamari, sepie, caracatite….toate pot fi procurate la preturi rezonabile iar recomandarea mea este sa incercati daca aveti ocazia.
Portul nou este infrumusetat prin prisma unor turnuri de observatie si un doc unde sunt ancorate barcile pescarilor. Noi am prins o zi frumoasa cu soare si temperature de 16-18 grade, lucru care a facut plimbarea foarte placuta iar peisajul exceptional.
Iesind din partea medinei se poate merge in zona de faleza, loc in care exista plaja lata si nisipoasa a statiunii Essaouira. In timpul verii, sezlong-uri si umbrelute si mici beach baruri infrumuseteaza acest loc. Zona de promenade lata cu palmieri face deliciul plimbarilor de seara.
Desi in ziua de azi, un loc mai neinsemnat fata de mai promovatele orase Rabat, Fes sau Marrakes, acest mic orasel portuar Essaouira merita toata atentia dumneavoastra, iar daca sunteti in treacat spre Casablanca sau spre Agadir, nu refuzati un mic ocol pentru ca merita din plin.
